Sâmbătă, pe 31 octombrie 2020, are loc o Lună Plină în semnul Taurului, a doua Lună plină din octombrie.
Momentele de Lună plină aduc culminări, concluzii, rezultate sau încheieri de cicluri, așa cum cele de Lună nouă aduc începuturi sau setări de intenții pentru perioada următoare.
Una dintre principalele teme ale Lunii pline în Taur este „instinctul de supraviețuire”. Ce ne dă siguranța și stabilitatea emoțională, materială, mentală sau spirituală? Cum ne raportăm la resursele de care avem nevoie „pentru a supraviețui”? Asociem sentimentul de siguranță cu ceea ce „avem” (bunuri, obiecte, relații, joburi etc.), cu ceea ce suntem, cu ambele? Cât de atașați suntem de ceea ce avem, credem, suntem?
Conjuncția Lună plină/Uranus imprimă un aer de noutate, de surpriză și poate chiar de „șoc” culminărilor care au loc acum, de aceea o atitudine deschisă și cât mai flexibilă este mai mult decât binevenită („expect the unexpected” este expresia asociată adesea cu Uranus). Despre Luna plină am povestit în detaliu aici.
Însă, dincolo de situațiile, evenimentele pe care nu le putem controla și care ne pot scoate destul de mult din zona de confort în această perioadă, ce putem face la această Lună plină este să ne gândim (apropo de încheieri) cum abordăm noi ideea de „supraviețuire”, de resurse și, nu în ultimul rănd, stima și iubirea de sine și să ne propunem să lăsăm în urmă anumite modele emoționale, mentale, comportamentale negative după care funcționăm.
De exemplu, ne putem propune să renunțăm la:
– Nevoia de a primi constant validare de la alții (pentru a avea o imagine de sine bună, pozitivă)
– Lipsa stimei și a iubirii de sine (în cazul în care nu primim validarea de mai sus)
– Neasumarea responsabilității față de obținerea resurselor de bază necesarea traiului zilnic (bani, bunuri) și plasarea acestei responsabilități pe seama altora (parteneri, părinți etc.)
– Asocierea bunăstării materiale cu ceva negativ (separarea trup/suflet/spirit) și folosirea acestei asocieri drept scuză pentru a nu ne asuma responsabilitatea pentru nevoile noastre „materiale”
– Asocierea sentimentului de siguranță cu o anumită bunăstare materială; atașamentul puternic față de „resursele noastre externe” și nevalorificarea, neglijarea „resurselor interne” („sunt ceea ce am” versus „sunt ceea ce sunt – simt, gândesc, cunosc etc.”)
– Lipsa de preocupare față de corpul nostru emoțional sau față de latura spirituală a vieții
– Atașamentul foarte puternic față de modul în care concepem noi realitatea (în funcție de experiențele noastre), față de sistemele noastre de gândire, credințe, valori și respingerea a ceea ce este „nou”, „diferit”, „altfel” (ce cred, gândesc, trăiesc alții)
– Respingerea ideii de schimbare, transformare (văzute ca punând în pericol „supraviețuirea”).
Ca ritual de Lună plină, puteți trece toate lucrurile la care vă doriți să renunțați pe o foaie de hârtie (intenția scrisă este mai puternică) şi să îi dați foc (focul purifică). Evident, în condiții de siguranță.
P.S. Exemplele de mai sus sunt generale; fiecare îşi va formula „renunțările” în funcție de cazul său particular. În ceea ce priveşte modul în care ne exprimăm, nu există „o formulă magică”, fiecare va scrie aşa cum va simți nevoia. Important este să fim reali, autentici şi dispuşi apoi să trecem la treabă (să nu ne oprim la a aștepta ca lucrurile să se întâmple, ci să acționăm în direcția respectivă).
Să ne fie Luna plină aşa cum avem nevoie!
Cu drag,
Kikiana
P.S. Dacă ți-a plăcut astro-povestea, m-aş bucura să o distribui. Oricum, îți mulțumesc pentru că eşti aici. Nu uita și să dai like paginii de Facebook, pentru a intra în comunitatea iubitorilor de astro-povești!
0